ICES Gh. Zane
Iasi, T.Codrescu Street, No 2
0040748599819
Irina Frasin
irinaada@gmail.com
Volumul ediției a VI-a simpozionului
Trăim alături de o multitudine de alte specii organizate în comunități frumoase și echilibrate, și tocmai acest echilibru este cel care susține viața așa cum o știm. Pentru mult timp am trecut cu vederea, sau pur și simplu nu am reușit să înțelegem în mod profund rolurile extrem de importante pe care le au alte animale în comunitatea vieții. Acest lucru a sărăcit nu doar mediul nostru, ci și modul nostru de a gândi. Pentru a depăși această dificultate, trebuie să facem efortul de a trece dincolo de istoriile centrate doar pe om și modul de a gândi doar antropocentric. Dacă vrem să prosperăm într-un univers în care recunoaștem valoarea tuturor speciilor, trebuie să învățăm să fim cetățeni care trăiesc alături de semenii noștri, umani și non-umani.
Toate aceste cerințe fac antrozoologia mai dificilă decât alte discipline. Descrierile realiste ale vieților celorlalte animale necesită o privire mai largă, o minte deschisă și să fim întotdeauna conștienți de limitările abordărilor dintr-o singură perspectivă. Mulți oameni de știință au încercat noi modalități de a asculta animalele și de a înțelege realitățile lor individuale și sociale. Dar numai abordările științifice uni-disciplinare nu pot rezolva toate problemele în ceea ce privește cunoașterea realităților celorlalte animale. Avem nevoie și de filozofie, psihologie, istorie, poezie, pentru a ne da seama că limitele înțelegerii noastre nu sunt o scuză pentru a ne îndepărta de acești Ceilalți misterioși și necunoscuți.
Astăzi vedem mai clar limitările și pericolele tradiției europene dominate de antropocentrism. De aceea una dintre cele mai provocatoare părți ale antrozoologiei este recunoașterea limitărilor noastre umane cu privire la cât de mult putem ști despre viețile altor animale. Pentru a putea înțelege mai bine, și a încerca să gândim în modalități noi și diferite, putem căuta îndrumări în înțelepciunea și observațiile diferitelor culturi arhaice și indigene despre celelalte ființe vii. Deoarece modul în care înțelegem, facem și folosim știința este influențat de cultură și tradiție, este absolut necesar să ne lărgim perspectivele și să alternăm punctele de vedere. Din acest motiv, antrozoologia face eforturi pentru a reduce distanțele dintre diferite discipline și pentru a folosi punctele comune din cercetările din științele sociale și umaniste și științele naturii. Antrozoologia pune sub semnul întrebării compartimentarea și separarea cu speranța de a ajunge la o viziune mai holistică a vieții în care celelalte ființe vii își au locul și rolul în lumea dominată de oameni.
CUPRINS
- Introducere – Irina Frasin
- Recognising Anthrozooalgia on the Way to the Symbiocene – Marco Adda
- One Health, COVID-19, and a Right to Health for Human and Nonhuman Animals – Laurie Sellars, Kimberly Bernotas, Jeff Sebo
- Becoming Primates: Ethnographic Notes on the Production of Human and Other-than-human Multispecies Collectives – Paride Bollettin
- Asking Consent from Pachyderm Persons: Facing Ethical Complexities in Multispecies Research – Michelle Szydlowski
- Human – Food Animal Emotional Bond: Case Studies from Southeastern Turkey – Abu B. Siddiq, Süleyman Şanlı
- Feral and out of Control: A Moral Panic over Free-roaming Cats? – Kristine Hill
- Of Cats and Women: A Cultural History of a Relationship – Irina Frasin
- Thoughts on a Venomous Dispute in Prehistoric Archaeology – George Bodi, Loredana Solcan
- The Future of Art after the Animal Turn – Jessica Ullrich
- Biophotography. An Anthrozoological Concept between Image, Representation, and Photography – Codrin Dinu Vasiliu
- Obiectualizare și exploatare: despre femei și alte bucăți de carne – Cătălina-Daniela Răducu
- Partea întunecată a relației copil-animal. Abuzarea copiilor și abuzarea animalelor: un ciclu al violenței? – Aurora Hrițuleac
- Animale și oameni găsiți împreună la scena crimei: reflecții interdisciplinare asupra unor cazuri reale – Dorin Dumitran, Alina S. Rusu
- Lumea fără simțuri la oameni și animale – Liviu-Adrian Măgurianu, Daniel Măgurianu
- Are Animals only Intelligent or Do They Possess Thought? – Felicia Ceaușu
Volumul ediției a III-a simpozionului
Animalele sunt omniprezente în viețile și societățile noastre, în gândurile și cultura noastră și ar fi aproape imposibil să ne imaginăm viața fără ele și să ne înțelegem pe noi înșine în absența lor. Societățile și culturile noastre au fost construite pe exploatarea animalelor și sunt încă, într-o foarte mare măsură, dependente de aceasta. Animalele există în miturile, legendele şi folclorul tuturor popoarelor. Religiile tuturor comunităţilor includ animalele în cosmologiile lor, în credinţe, ritualuri sau în practică. Ele au fost venerate, au fost considerate tabu, au fost sacrificate sau asociate cu diverse zeităţi sau spirite. Din acest motiv poate, relația noastră cu ele este una absolut specială, complexă, ambivalentă și dificil de înțeles. Pe de o parte exploatate și folosite drept resurse, pe de altă parte tovarăși și prieteni iubiți, care ne ajută să ne vindecăm, să devenim mai buni, mai empatici, mai plini de compasiune.
În mod normal faptul că astăzi înțelegem și cunoaștem animalele mai bine ar trebui să determine implicit și schimbări majore în modul în care le tratăm. Dar lunga noastră istorie, în care am văzut lumea non-umană doar ca simplă resursă și animalele ca fiind create / existând numai pentru propriul nostru beneficiu, face ca această tranziție să fie mult prea dificilă.
Cuprins
- Irina Frasin, Humanimal Bond: an Inquiry on What We Owe to Animals
Ionuț Alexandru Bârliba, Despre relația dintre oameni și animale. O scurtă investigație asupra sinelui elementar - Abu Bakar Siddiq, Familicide expedites your death too –The perils of anthropocentric approach towards nonhuman animals
- George Bodi, Arheologia , etica și animalele non-umane. Un punct de vedere
- Liviu Adrian Măgurianu și Daniel Măgurianu, Incognito în evoluția vieții
- Codrin Dinu Vasiliu, Efecte ideologice ale biofotografiei
- Cătălina Daniela Răducu, Despre femei și alte primate: natura și perspectiva feminină
- Marco Adda, From Dogs Domestication to Covid-19: Reconsidering Human-Dog Co-Existence in the Anthropocene
- Alina Simona Rusu, Noi și pisicile comunitare: Coexistență optimă prin soluții bazate pe educație (Service-Learning)
- Aurora Hrițuleac. Relația copil – animal de companie în era digitală. Rolul animalelor de companie în dezvoltarea psihologică a copilului
- Lavinia Codrea, Protecția animalelor de companie în legislația din România
- Luminița Ailincăi, Raluca-Oana Rusu și Corneliu Gașpar, Ethical and Legislative Considerations on the General Provisions for the Use of Experimental Animals
- Raluca-Oana Rusu, Luminița Ailincăi, Corneliu Gașpar,
Viorel-Cezar Floriștea și Gheorghiță Vlad, Bunăstarea animalelor, o prioritate importantă privind sănătatea animală și siguranța alimentului
Volumul ediției a II-a simpozionului
Studiile cuprinse în volumul de față aduc în prim plan relația noastră cu celelalte animale. Oamenii au domesticit animalele și le-au păstrat aproape de ei de zeci de mii de ani. Dar această relație, dincolo de importanța sa evidentă, a început să primească atenție din partea mediului academic relativ recent.
Toate studiile din acest volum ne invită să re-descoperim relația cu animalele, cu lumea non-umană în general, și să re-gândim înstrăinarea noastră de natură. Începem să înțelegem că separarea dintre oameni și animale este una artificială, pentru că oamenii sunt tot animale. Privind lumea doar prin proprii ochi nu putem evita perspectiva noastră umană asupra tuturor lucrurilor.
Volumul de față aduce provocarea unei schimbări de perspectivă: să încercăm să gândim dincolo de diviziuni, împărţiri, clasificări şi limite artificiale. Doar astfel putem spera să ne re-descoperim locul în lume și să înţelegem mai bine complexitatea relaţiilor pe care le formăm cu celelalte specii.
Cuprins
- Introducere – Irina Frasin
- Cum vedem animalele. Postalteritatea și regimurile reprezentării – Codrin Dinu Vasiliu
- Înțelegerea animalelor și re-gândirea relațiilor cu natura și cu cei diferiți – Irina Frasin
- Vulnerabilitate și control. Despre femei și celelalte animale din spațiul domestic – Cătălina Daniela Răducu
- Aroganța antropocentrică dintr-o perspectivă neuroștiințifică. Emoțiile în viața animalelor v – Aurora Hrițuleac
- Emoțiile în viața animalelor – Liviu Măgurianu, Daniel Măgurianu
- Oboseala de compasiune și distresul moral în profesiile bazate pe interacțiunea om-animal: Elemente psihoeducaționale – Alina Simona Rusu
- Câinii fără stăpân într-un peisaj multi-specii: o schimbare de paradigmă într-un aspect esențial al co-existenței om-animal – Marco Adda
- Despre comportamentul social intraspecific la câine – Corneliu Gașpar, Luminița-Iuliana Ailincăi
- Legislația europeană privitoare la protecția animalelor de companie – Lavinia Andreea Codrea
- Principiile generale și legislația privind protecția și bunăstarea animalelor. A. Principiile generale și legislația privind bunăstarea animalelor – Corneliu Gașpar, Rusu Oana Raluca, Luminița-Iuliana Ailincăi
- Principiile generale și legislația privind protecția și bunăstarea animalelor. B. Principii generale și legislația privind protecția animalelor – Corneliu Gașpar, Rusu Oana Raluca, Luminița-Iuliana Ailincăi
- Bunăstarea animalelor – Sacrificările rituale – Oana-Raluca Rusu, Gheorghiță Vlad, Viorel-Cezar Floriștean, Corneliu Gașpar, Luminița-Iuliana Ailincăi
- Atitudinea față de bovine în textele antice. O analiză automată a sentimentelor – George Bodi, Loredana Solcan
- Despre fauna sălbatică din târgul Iașilor în perioada modernă: o descoperire arheologică inedită de broaște țestoase – Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Luminița Bejenaru, George Bilavschi, Cătălin Hriban, Sever Boțan
Volumul ediției I a simpozionului
Antrozoologia este un domeniu interdisciplinar care studiază locul pe care animalele îl ocupă în societatea și cultura umană și relaţiile pe care oamenii le stabilesc cu ele. Disciplina nu se ocupă cu studiul animalelor, dar foloseşte cercetările din domeniile etologiei, zoologiei, psihologiei comparate, primatologiei, etc pentru a studia complexitatea interacțiunilor existente între oameni şi animale. Ideea acestui volum a luat naştere ca urmare a primei ediţii a Simpozionului de antrozoologie, desfăşurat la Iaşi în noiembrie 2018. Simpozionul a reunit specialişti din domenii variate, cu toţii având în centrul preocupărilor lor problematica relaţiei om – animal şi/sau modalităţile de înţelegere a lumii non-umane. Un număr de lucrări selectate sunt reunite în prezentul volum, tematica acestora urmărind ca idee generală reconfigurarea relaţiei pe care o avem cu animalele pe baza unui respect izvorât din înţelegere. În acest sens, preocupările din domeniile filosofiei, psihologiei, studiilor de gen, ştiinţelor comunicării, literaturii, istoriei şi arheologiei oferă unghiuri diferite, dar complementare de analiză a acestei problematici extrem de complexe.
Cuprins
- Introducere – Irina Frasin
- Faţă în faţă cu animalele. Cunoaşterea şi înţelegerea Celuilalt – Irina Frasin
- Studiile animale (engl. Animal Studies) şi Şcoala de la Frankfurt: dominaţie şi rezistenţă – Mara Misiti
- Despre femei și alte animale: fundamente comune ale opresiunii – Cătălina Daniela Răducu
- How it Dies – Codrin Dinu Vasiliu
- Suferința emoțională devalidată – Sensul unui parteneriat semnificativ – Aurora Hrițuleac
- Conștiința la animale – Liviu Măgurianu, Daniel Măgurianu
- Investigarea atitudinilor față de animalele de companie în România: deschideri spre educația bazată pe compasiune – Alina Simona Rusu
- Considerații asupra semnificației imaginilor pictate de bovine din cadrul complexului cultural Cucuteni-Tripolie. Un exercițiu theoretic – George Bodi, Loredana Solcan, Luminița Bejenaru
- Ce este un animal în Evul Mediu? – Bogdan Crețu
- Omul și albinele în Moldova secolului al XVIII-lea. Obținerea și consumul mierii într-o gospodărie boierească – Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Luminița Bejenaru