Iasi, T.Codrescu Street, No 2
Irina Frasin
irinaada@gmail.com
În data de 28 februarie 2020, a avut loc workshopul Animalele şi societatea / istoria / cultura umană. Animalele există în miturile, legendele şi folclorul
Academia Română, Filiala Iași anunță lansarea proiectului Etica și lumea non-umană. Fundamente etice pentru re-gândirea relației om-natură,finanțat de Fundația Patrimoniu, Academia Română, în cadrul rundei de
Proiectul pe care îl propunem are drept scop extinderea cunoaşterii disponibile actualmente în România pe o temă de importanţă majoră pentru reflecţia filosofică şi anume relaţia omului cu animalele non-umane şi natura în general. Impactul activităţilor umane asupra mediului a crescut într-un ritm alarmant în ultimele decenii, creând pe de o parte un dezechilibru care continuă să se înrăutăţească, iar pe de altă parte amintindu-ne de propria vulnerabilitate în raport cu o natură pe care nu o putem controla. Acest lucru ne-a determinat să căutăm soluţii pentru a putea dezvolta o relaţie mai potrivită între noi şi lumea pe care o împărţim cu celelalte creaturi.
Niciun grup de fiinţe nu a suferit mai mult de pe urma acestei tendinţe de a domina şi exploata natura decât animalele non-umane. Majoritatea întâlnirilor dintre oameni şi animale au fost întotdeauna în avantajul absolut al oamenilor, conform unei logici evident antropocentrice. Astăzi realizăm din ce în ce mai clar că acest proces a fost cauzat, în egală măsură, de o pregnantă lipsă de respect la adresa celorlalte forme de viaţă, dar şi de ignoranță, datorată orgoliului, egoismului sau ideologiei în relaţiile cu lumea non-umană.
Atunci când avem la dispoziţie suficiente cunoştinţe ştiinţifice care evidenţiază complexitatea vieţii animalelor şi decidem să le ignorăm, pentru a putea continua să credem că superioritatea noastră în ceea ce priveşte anumite abilităţi ne dă dreptul de viaţă şi de moarte asupra tuturor celorlalte fiinţe, nu este vorba decât de orgoliu şi egoism (iar consecinţele acestei atitudini se întorc acum împotriva noastră). Într-o lume a globalizării este foarte ușor să-i pierdem din vedere tocmai pe cei mai vulnerabili dintre noi, iar animalele non-umane fac, cu siguranță, parte din această categorie. Iar a reînvăța să fim umani presupune tocmai a avea în vedere imaginea de ansamblu și a nu lăsa niciun actor, indiferent cât de mic sau neînsemnat ar putea părea, în afara preocupărilor noastre. Atitudinea noastră abuzivă faţă de celelalte animale a determinat apariția teoriilor etice care susţin valoarea intrinsecă a vieţii tuturor fiinţelor şi a mișcărilor tot mai numeroase care susţin protecţia animalelor şi drepturi pentru acestea şi care contestă teorii îndelung acceptate şi valori tradiţionale. Proiectul are în vedere cercetarea aprofundată a acestor teorii şi a consecinţelor şi impactului acestora asupra modului în care este re-gândită relaţia cu lumea non-umană.
Suntem actualmente în stadiul în care devine din ce în ce mai clar că nu mai putem trata lumea şi mediul înconjurător ca resurse inepuizabile, existente doar pentru folosul nostru. Ideologiile care favorizează acest tip de abordare, ce justifică exploatarea continuă şi irațională a mediului în folosul exclusiv al umanităţii, sunt periculoase prin faptul că generează și susțin comportamente care, prin daunele imense pe care le generează, ne amenință supravieţuirea; mai mult decât atât, ele dăunează prin faptul că desconsideră sentimentele şi fac abstracție de judecăţile morale. Astăzi, în principal din cauza exceselor din trecut, devenim conştienţi de nevoia de a schimba modul în care ne raportăm la lumea non-umană.
Asistăm, actualmente, la o convergență a noilor argumente etice și a argumentelor economice bazate pe interesul umanităţii pe termen îndelungat. Este tot mai evident că oamenii şi ecosistemele, animalele şi lumea non-umană se află într-o reţea de interdependenţe. Astăzi conștientizăm că împărţim lumea cu o multitudine de alte forme de viaţă a căror complexitate abia începem să o înţelegem cu adevărat. Anterior ignorată sau doar exploatată în folosul absolut al oamenilor, lumea non-umană continuă să atragă din ce în ce mai mult interes ştiinţific. Este vorba în special despre domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste care, până destul de recent, au fost preocupate exclusiv de problemele speciei noastre (ignorând complet lumea non-umană, ca un domeniu de interes exclusiv pentru ştiinţele naturii).
În mod tradiţional, studiul animalelor şi al naturii erau considerate ca fiind de competența biologiei. Astăzi animalele şi lumea non-umană şi-au găsit locul în domeniile psihologiei, sociologiei, antropologiei, filosofiei culturii, eticii şi a altor domenii înrudite, iar prin aceasta am ajuns să descoperim o multitudine de idei noi şi să re-definim şi să re-considerăm o multitudine dintre conceptele fundamentale. Modul în care teoretizăm despre animale şi lumea non-umană este de importanţă crucială pentru modul în care ne raportăm și relaţionăm cu ele. Astfel înţelegem că nu este doar posibil, ci și necesar să interpretăm relaţia noastră cu celelalte animale din perspective variate şi să conștientizăm rolul jucat de animalele non-umane în istoria speciei noastre și a societăţilor și culturilor pe care le-am creat.
Din ce în ce mai mult câștigă teren noul domeniu al antrozoologiei – ce studiază relaţiile om – animal din perspectiva ştiinţelor umaniste şi sociale. În ciuda unei îndelungate tradiţii în care au fost marginalizate şi trivializate, antrozoologia propune noi modalităţi de înţelegere a miliardelor de forme de viaţă alături de care trăim. Un astfel de efort de re-gândire, de re-teoretizare este absolut necesar dacă dorim să schimbăm cu adevărat modul în care ne raportăm la lumea non-umană, la ceilalţi locuitori ai planetei, indiferent de specie.
Acest domeniu al antrozoologiei care studiază relaţiile omului cu animalele non-umane şi cu natura în general din punctul de vedere al filosofiei, eticii, știinţelor politice, istoriei şi literaturii este (după ştiinţa noastră) unul nou pentru România iar scopul proiectului este de a promova şi încuraja studiile de acest gen în mediul academic românesc.
Încadrarea temei Etica și lumea nonumană. Fundamente etice pentru regândirea relației om-animal în Secţiunea XII, 3.1: Să reînvăţăm să fim umani, în etapa globalizării societăţii se justifică deoarece, în lumina noilor argumentelor aduse de domeniile ce studiază, în zilele noastre, relația om-animal, pe lista tipurilor de discriminare cunoscute, alături de rasism, sexism, homofobie, discriminarea pe bază de clasă socială sau vârstă, se impune adăugarea specisismului. Noţiune definită de filosoful Peter Singer, specisismul se referă la favorizarea unor indivizi sau a intereselor acestora doar pentru că aparţin unei anumite specii – în cazul nostru fiind vorba de oameni şi interesele lor care timp îndelungat au avut întâietate absolută. Proiectul nostru își propune o cercetare aprofundată, din perspectivă filosofică, a relației om-animal, cu scopul relevării fundamentelor etice care impun regândirea și reconfigurarea acestei relații. Este clar că utilizarea produselor obţinute de pe urma suferinţei animalelor este în contradicţie cu valorile unei societăţi care apără drepturile omului, ale femeilor, ale copiilor şi ale minorităţilor oprimate. Este greu de înţeles cum putem să invocăm valori ca dreptatea, egalitatea şi libertatea atunci când ne subjugăm, exploatăm şi masacrăm „aproapele” care nu aparține speciei noastre. Am ajuns să înţelegem că toate formele de viaţă alături de care trăim sunt „aproapele nostru”. Pornind de la această asumpție, proiectul își propune să sublinieze şi rolul pe care re-gândirea relaţiilor cu celelalte animale îl are în înţelegerea şi re-definirea propriei umanităţi.
Pentru realizarea obiectivelor noastre am propus următoarele activităţi: cercetarea aprofundată a subiectelor propuse, realizată de specialiștii implicaţi în proiect; dezbaterea argumentativă şi analiza comparativă a temelor propuse spre investigare de membrii echipei, activități realizate, în cadrul celor trei workshop-uri propuse; organizarea unei conferinţe cu participare internaţională în cadrul căreia să fie prezentate şi dezbătute rezultatele cercetării în domeniu; şi realizarea unui volum colectiv cu studii ştiinţifice reprezentative pentru problematica proiectului de cercetare. Împreună, toate aceste activităţi sunt necesare scopului propus, şi anume extinderea cunoaşterii disponibile actualmente în România pe această temă de importanţă majoră pentru reflecţia filosofică: relaţia omului cu animalele non-umane şi natura în general.
Este important să subliniem că presupunerea (care a ocupat timp foarte îndelungat locul central în discursul referitor la lumea naturală) că animalele ar fi lipsite de drepturi, ca şi iluzia că felul în care alegem să le tratăm ar fi lipsit de semnificaţie morală, constituie exemple ale orgoliului culturii occidentale, care a considerat cruzimea şi barbaria ca aparţinându-le numai străinilor. Proiectul are în vedere tocmai punerea în discuţie a acestor probleme, a prejudecăţilor legate de folosirea animalelor şi a lumii non-umane în folosul oamenilor şi cercetarea fundamentelor convingerilor morale în relaţia cu natura.
Proiectul își propune o cercetare aprofundată a rolului şi importanţei pe care animalele non-umane şi natura au avut-o şi o au în dezvoltarea istoriei, culturii şi lumii umane în general. De multe ori am ignorat (ca urmare a unei alegeri sau pur şi simplu din obişnuinţă) o mare parte din lumea care ne înconjoară, alegând să nesocotim semnificaţia profundă pe care animalele şi lumea non-umană au avut-o în construcţia lumii umane cunoscute. Nu putem însă trece cu vederea faptul că modul în care am privit şi înţeles animalele şi relaţiile cu ele a avut un impact profund asupra modului în care ne-am văzut şi definit proria umanitate şi locul privilegiat în ansamblul existenţei.
Proiectul propune cercetarea discursului diverselor tradiţii în legătură cu problematica extrem de complexă a interacţiunilor cu lumea non-umană şi modul în care au fost percepute relaţiile omului cu animalele şi cu natura în general. În acest mod încercăm să aducem în atenţie o istorie cât mai precisă a interacţiunilor omului cu celelalte fiinţe vii. Începând cu procesul domesticirii şi modul în care acesta a fost perceput şi caracterizat şi continuând cu alte etape prin care relaţiile cu lumea non-umană au trecut sau s-a considerat că au trecut, scopul principal al acestei cercetări este de a sublinia varietatea, diversitatea şi complexitatea atât a relaţiilor cu animalele non-umane cât şi a modalităţilor în care acestea au fost reprezentate şi înţelese.
O altă sarcină pe care ne-o propunem este investigarea posibilității şi fundamentelor cunoaşterii celorlalte fiinţe vii: cum anume putem alcătui puncte de vedere coerente şi consistente referitor la modul în care alte fiinţe percep lumea. Dacă facem acest efort, înţelegem că animalele au personalităţi diferite (nu doar caracteristici generale care depind de specie), că sunt capabile de raţionamente și emoții complexe. Este foarte dificil de explorat lumea subiectivă a „celuilalt”, chiar şi atunci când este vorba de o altă fiinţă umană; demersul este cu atât mai dificil în cazul animalelor non-umane. De aceea, în acest gen de studii, dezindividualizarea, reificarea obiectului de studiu în numele obiectivităţii ştiinţifice, nu mai reprezintă o opţiune viabilă.
Atunci când avem în vedere exploatarea masivă a animalelor care are loc la ora actuală în lume – în fermele industriale, în industria farmaceutică, cosmetică şi a altor bunuri de consum, în educaţie şi cercetarea medicală, în grădini zoologice, circuri, sau prin vânătoare și pescuit etc. – nu putem să nu fim profund afectaţi de maniera în care specia noastră aduce extrem de multă suferinţă celorlalte specii. Prin urmare, partea centrală a cercetării noastre vizează statutul moral al animalelor non-umane şi obligaţiile noastre în raport cu ele. Înainte de secolul al XIX-lea animalele erau considerate, în practică și în teorie, ca fiind lipsite de statut moral. Începând cu teoreticienii utilitarismului s-a argumentat treptat, pe baza faptului că animalele erau considerate capabile de suferinţă, că oamenii au anumite obligaţii morale în legătură cu ele. Proiectul are în vedere cercetarea aprofundată a principalelor teorii etice referitoare la animalele non-umane şi a conceptelor fundamentale ale acestora (elaborate de autori ca Peter Singer, Tom Regan, Robert Nozick, Mark Rowlands, Marti Kheel, Mary Midgley, Carol Adams, Lori Gruen, Deborah Slicer etc.).